Aţi auzit de Cristina Tunegaru? Profesoara de limba şi literatura română care a avut curajul să publice, în luna martie a anului curent, un autodenunţ:
Declar că nu respect, în mod premeditat, programa școlară de limba română, asemenea unui element dușmănos: nu citesc cu elevii mei poeziile de Eminescu, „Amintirile” lui Creangă, baladele populare, pastelurile de 150 de ani, nuvelele lui Slavici; nu dictez comentarii, nu arunc în brațe interpretări și nu le cer să învețe pe dinafară teorie literară despre genuri și specii. Declar de asemenea că, în schimb, citesc cu elevii mei poezii frumoase de Magda Isanos sau Tudor Arghezi, texte din literatura universală ca „Micul Prinț” sau „Cartea junglei”, fragmente din marii autori ai literaturii universale ca Cervantes sau Shakespeare, exersăm lectura activă, ne exprimăm opiniile, le motivăm, învățăm să fim sinceri, asertivi.
Au urmat multe comentarii, pro şi contra. Le găsiţi în presă, nu are rost să ne oprim acum asupra lor. Ce contează cu adevărat este faptul că un pedagog a avut curajul să încerce altceva. Alte metode de a apropia copiii de literatură.
Nu ştiu dacă metodele neconvenţionale de predare ar putea fi eficiente. Dar un lucru este cert: ceva trebuie schimbat! În momentul de faţă, 42% din absolvenţii de gimnaziu suferă de analfabetism funcţional.
Ce e de făcut?
Vom discuta pe acest subiect la AntareSFest, în cadrul dezbaterii „Programa şcolară – impediment sau stimulent al lecturii?”, sâmbătă 9 septembrie, de la ora 12.45, împreună cu invitata noastră, doamna profesoară Cristina Tunegaru.